Colinde romanesti- Sorcova

Sfantul Vasile, sarbatorit in prima zi a anului nou, a trait intre anii 330 si 379, in vremea imparatului Constantin. A sustinut, prin scris si cuvant, crestinatatea si dogma Sfintei Treimi. A fost inaltat la rangul de arhiepiscop al Cezareei in anul 370. A murit la varsta de 50 de ani, in ziua de 1 ianuarie, intrand in istoria crestina cu numele de Sfantul Vasile cel Mare.

Inainte de anul 1691, prima zi a anului era socotita ca fiind cea a Echinotiului de iarna, iar apoi a fost asociata cu sarbatoarea Craciunului (nasterea Domnului).

Sfantul Vasile – este considerat in popor un sfant "pazitor de duhuri rele". Acesta ar fi fost primul care a sorcovit cu o creguta de busuioc de care era prins un clopotel, drept recunostinta ca a primit de la Dumnezeu cea dintai zi a Anului Nou, pentru a petrece si a bea. Astfel Sfantul Vasile mai este reprezentat in popor si ca “imparatul iubirilor”, ce petrece, iubeste, joaca şi canta. 

1 ianuarie, ca prima zi, marcheaza inceputul unui nou an al unui nou ciclu de viata, un nou interval de timp, fiind considerata un moment propice pentru invocarea spiretelor/divinitatilor in ajutor.

"Semanatul" este o urare traditionala din prima zi a anului, copiii si uneori adultii, umbland cu Sorcova din casa in casa, pentru a aduce celor sorcoviti viata lunga, sanatate si prosperitate.

Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), ramura din care era confectinata sorcova.
Sorcova poate fi confectionata din:
- una sau mai multe ramurele de mar, par, visin, prun sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie);
- una sau mai multe ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf( se poate atasa si colopotei)
- o ramura de brad sau o bata impodobita cu panglici si clopotei.
- flori din hartie multicolora (in lipsa, simbolic se folosesc flori din plastic)

In timpul urari, sorcova este inclinata, repetat in directia celor sorcoviti, fiind folosita ca o bagheta magica.

Varianta I

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatrâniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra
Iute ca sageata
Iute ca fierul
Tare ca otelu
La anu si la multi anï.

Varianta II

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatrâniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vita de vie
La Sfânta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fierul
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsurosi
Copii sanatosi
Câte cuie sunt pe casa
Atâtia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!

Varianta II-adaugire

Sa traiti, sa traiti,
Întru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatrâniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele întinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti împreuna,
Pâna-n veci cu voie buna.
La anul si la multi ani!

Varianta III

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatrâniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielusele;
Câti bolovani
Atâtia cârlani
Câte cuie sunt pe casa,
Atâtia galbeni pe masa.;
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n batatura,
Atâtia copii în patura;
Cât par într-un cojoc,
Atâtia copii la foc;
Câta frunza pe umbrar,
Atâtia bani în buzunar!
La anul si la multi ani!