Jocuri traditionale romanesti in aer liber

Jocurile tradiţionale, jocurile colective in general, oferă copiilor ocazia de a socializa, interactiona intre ei, consuma energia, de a-si exprima nevoia de liberate și personalitatea .

De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea = joc de copii în care un cautator trebuie sa gaseasca jucătorii ascunsi intr-o anumita zona stabilita anterior.
*se mai numeste :Ajumitul, Ajuniţă, Albiniţa,  De-a cucul, De-a dubaşul, De-a luşu, De-a mija, De-a pititea, De-a tupu’,Mija-Patca, Mojoarca, Mijoiu, Mijoatca, Motroaşca, Pitulatu, Pitulicica
Cautatorul, cel care este la "mijit" trebuie sa stea cu fata la perete, copac, etc (locul de "mijit"), cu ochii inchisi fara sa traga cu coada ochiului unde se ascund ceilalti si sa numere cu glas tare pana la un anumit numar stabilit. La terminarea numaratorii, in varianta simplificata se striga cu glas tare : "Cine-i gata sau nu-i gata, il iau cu lopata ", si se porneste in cautarea jucatorilor. In alta varianta sa striga doar :"Gata: iar cineva dinainte stabilit, verifica daca s-au ascuns toti si raspunde "NU', si tot asa pana se ascund toti copii si cel desemnat striga "GATA". Daca in timpul cautarii cel care a stat la "mijit" vede, descopera ascunzatoare, unui jucator, il anunta strigand numele acestuia si trebuie sa fuga spre locul de "mijit"  pentru a atinge cu mana locul si spune "ptiu" si numele celui vazut. Daca greseste numele celui vazut atunci toti ies si striga “Ai spart oalele si-ai mancat sarmalele! . Multi profita de acceasta regula si isi schimba intre ei diferite obiecte de imbracaminte pentru a fi confundati. Daca cel vazut, i se pronunta corect numele trebuie sa alerge si sa ajunga inaintea urmaritorului pentru a nu sta la "mijit". De regula ultimul vazut si marcat de cautator este cel care va sta la "mijit' la urmatoarea cautare. In timpul cautarii unii din jucatori pot profita de neatentia cautatorului si sa ajunga inaintea lui la locul de "mijit". Uneori, pentru amuzament si a pastra interesul tuturor participantilor, se stabileste ca daca ultimul jucator ajunge inaintea cautatorului la locul de "mijit" si daca striga "Ptiu- ultimul scapa turma", cautatorul sa ramana din nou la "mijit". Acest "ptiu" simbolizeaza scuipatul fictiv prin care se marcheaza prezenta jucatorului la locul respectiv. Jocul este in diferite variante in unele se renunta la "ptiu" sau se inlocuieste cu "pui" (repezentand puiul gasit de closca, sau pur si simplu este mai civilizat decat un scuipat simbolic), sau este suficient sa se pronunte numele celui vazut fara sa se mai alerge spre locul de "mijit", ori alegerea celui care sta la "mijit" are un preambul de numaratoare, cantec in cerc, sau alt joc in care pedeapsa este ca cel desemnat sa fie cautatorul /urmaritorul/vanatorul, etc.

Hotii si vardistii / Hotii si politistii = joc de copii în care o echipa vardistii trebuie sa prinda hotii. Regulile sunt ca in orice joc de copii maleabile difera de cartier, localitate sau zona. Se stabileste zona in care hotii au voie sa se ascunda, eventual perioada maxima in care sa stea ascunsi intr-un loc (pentru a inlatura plictiseala de prea mult cautat, in cazul locurilor bine ascunse). Se bazeaza pe sinceritate, se considera doborat cel care este vazut primul si este anuntat ca a fost impuscat ( de obicei se striga poc-poc te-am impuscat si se pronuta numele, in unele zone se pronunta prrr-pac (ca la mitraliere)). Pustile din lemn, plastic sau orice alt material daca exista, sunt pur simbolice, iar cel care este vazut primul trebuie sa recunoasca ca a fost doborat. La nivel mai evoluat in care participa de multe ori si cei mai maturi este acum paintball-ul, care se joaca cu arme care imita perfect pe cele reale, dar care trag cu bile cu cerneala. Este nevoie de un echipament de protectie special, care imita echipamentul militar, efectul cel mai vizibil este atmosfera de razboi care o insufla, dar scopul lor principal este de a te proteja de cerneala in cazul in care esti marcat (impuscat).

(De-a) baba-oarba = joc de copii în care unul dintre ei, legat la ochi, încearcă să-i prindă pe ceilalți.

De-a baba-gaia / de-a puia-gaia = joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără „puii” înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe „gaia”; .

Arşice  = joc de copii - de noroc, ce se juca folosind niste oase mici de miel, arșice, oase ale articulației genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor sau caprelor, in care conta pozitiile in care cadeau oasele aruncate,
*se mai numeste : Joc cu oscioare, Joc în armăşie, Joc în armean, Joc în bei-bun, Joc într-a lui, Joc în sbenghi. 

Ţurca = joc pentru copii, in care se loveste cu un băț un alt bețișor care trebuie aruncat cât mai departe. Betisorul trebuie adus de echipa adversa "acasa".
Jucatorul care incepe jocul, este plasat intr-un cerc, de unde loveste betisorul amintit mai sus. Echipa adversa daca prinde betisorul din zbor a castigat jocul, daca nu prinde betisorul, atunci are dreptul la trei inercari de a-l arunca in cerc, ocazie cu care cel aflat in cerc trebuie sa respinga betisorul. Ca in orice joc, regulile sunt maleabile si se stabilesc inainte de joc (ele difera de la zona la zona). Astfel betisorul poate fi aruncat din mana sau tinut in mana, iar ulterior lovit cu batul mai mare, sau poate fi pus jos si lovit odata cu batul mare, pentru a fi saltat de la pamant si pe urma lovit pentru a fi aruncat cat mai departe (in acest caz betisorul trebuie sa fie putin ascutit la capete).

De-a briciul / briceagul /Tarile  = joc in care fiecare jucator detine parti egale dintr-un cerc, facut pe pamant suficient de moale incat briceagul/cutitasul jucatorului sa se poata infinge si sa ramana infipt cand este aruncat din diferite pozitii impuse de regulile stabilte de la inceput . Exemple de aruncari si pozitii: din palma cu varful briceagului spre degete, din palma cu varful spre corp, de pe frunte, nas, etc.. Cand briceagul se infige in teritoriul adversarului se trage o linie care urmareste directia lamei iar teritoriul celui care  a aruncat se mareste cu partea respectiva. Orice esec in a infinge briceagul in teritoriul vecin micsoreaza sansele de a cucerii noi parcele si de a castiga. Obligatoriu aruncarile se fac din teritoriul tau. Se considera ca ai castigat (cucerit) cand adversarul nu mai are posibilitatea sa stea stabil in picioare (sau pe un picior) pe teritorului care ii apartine, atunci cand trebuie sa arunce briceagul. Se sta pe teritoriu numai cand arunci cu briceagul pentru a cucerii noi parcele de pamant, altfel se sta cat mai ferit de directia in care se arunca briceagul. Atentie la joaca cu obiecte ascutite, varsta copiilor si actualele prevederi legale de protectia copiilor!

Tarile= joc pentru copii, in care fiecare jucator isi alege o denumirea unei tari, care se trec intr-un cerc desenat pe asfalt cu o creta. Cercul se imparte ca spitele unei roti. Cel care are mingea striga numele unei tari iar jucatorul care si-a ales tara respectiva trebuie sa prinda mingea, timp in care fiecare fuge cat mai departe. Cand mingea a fost prinsa jucatorul striga "STAI",  iar toti jucatorii trebuie sa ramana nemiscati si cel care a prins mingea alege pe unul din jucatori si arunca cu mingea inspre el cu scopul de al atinge. Daca il nimereste atunci acesta trebuie sa cedeze o parte din teritoriul sau. Obligatoriu aruncarile se fac din teritoriul tau. Se considera ca ai fost cucerit reespectiv ai pierdut cand nu mai ai posibilitatea sa stai stabil in picioare pe teritorului care iti apartine .

Animalele = este acelasi joc ca si Tarile dar se aleg nume de animale.

Castelul sau 7 pietre sau 9 pietre ori mai multe!  = joc pentru copii, in care se face un castel din pietre plate suprapuse, iar fiecare membru a celor doua echipe arunca pe rand cu o minge mica pentru a darama castelul. Daca una sau mai multe pietre din castel sunt doborate, echipa adversa imprastie pietrele in cercul care inconjoara castelul, dupa care incearca sa loveasca cu mingea echipa adversa pentru a ii elimina din joc. In acest timp echipa care a daramat castelul incearca sa construiasca la loc castelul, prin suprapunerea pietrelor plate, insa acest lucru implica si a avea grija sa nu fie eliminati din joc prin atingerea cu mingea de catre echipa adversa. Jocul este castigat daca echipa reuseste sa costruiasca castelul la loc, sau daca cealalta echipa a eliminat toti jucatorii.

Lapte gros  = joc pentru copii, in care o echipa face un sir, format din stalp (jucator neutru), iar primul jucător al echipe ce se afla la "bataie" sta aplecat, cu capul în mâinile jucatorului neutru (care tine mainele impreunate aproximativ in dreptul braului), următorul jucător, aplecat, cu capul între picioarele primului jucător, tinandu-se cu mainele de picoarele primului jucator sau de ale sa-le si asa mai departe (se cauta ca fiecare sa aiba cat mai mare stabilitate). Membrii celeilalte echipe sar pe rand pe spatele echipei adverse, strigand obligatoriu "lapte gros",  astfel incat sa dea posibilitatea ca toti membrii echipei sa se poata urca pe sirul format, sa nu se dezechilibreze sau sa atinga cu piciorul pamantul, iar daca este posibil sa aterizeze cu forta si sa rupa sirul format. Daca la aterizare se rupe sirul atunci cei care sunt aplecati, raman la "bataie" sa formeze in continuare sirul. Daca sirul nu a fost rupt, atunci primul jucator care este pe sir (cei care stau aplecaţi) arata cu degetele de la una din maini un număr de la 1 la 5, jucatorului neutru . Seful echipei care este la bataie trebuie sa ghiceasca numarul de degete aratat.
Jocul este pierdut daca:
- jucătorul care sare pe spatele jucătorilor aplecaţi se mişca după ce a aterizat pentru a se aseza mai bine (obligatoriu trebuie sa ramana nemiscat, fapt care poate determina pierderea jocului prin: caderea acestuia, atingerea pamantului, imposibilitatea de a se urca toata echipa pe sir)
- unul dintre jucătorii care au sărit (şi se află pe spatele jucătorilor celeilalte echipe) atinge cu piciorul pământul
- dacă unul dintre jucătorii care sare, uită sa spună “lapte gros”
- dacă un jucător care doreşte să sară nu mai are loc pe sir
- daca sirul a fost rupt (acest lucru poate fi provocat atat de lovitura puternica la aterizare cat si de pozitia incomoda sau greutatea celui care a sarit)

Ţară, ţară, vrem ostaş ! = joc pentru copii, in care cele doua echipe fac cate un rand faţă în faţă, format din jucătorii care se tin de mâini.
Prima echipa strigă Ţară, ţară, vrem ostaş !
Cealaltă echipă răspunde Pe cine ?
Se răspunde "Pe … şi aleg un jucător din echipa a doua.
Jucătorul ales trebuie să alerge şi să încerce să spargă lanţul de mâini format de prima echipă.Unii jucatori cand alearga impreuneaza mainele in fata si lovesc cu ele cu toata forta, mainele jucatorilor echipei adverse pentru a le desprinde. Dacă reuşeşte să rupă lanţul înseamnă că s-a salvat şi revine la echipa lui, eventual dupa regulile stabilte poate alege un jucator drept pedeapsa.  Dacă nu reuşeşte să spargă lanţul va trece în echipa care l-a chemat.
Echipa care rămâne numai cu un jucător pierde jocul.

Magarusul  = joc pentru copii, in care se joaca cel putin 3, din care unul este magarusul si trebuie sa prinda mingea; (este cea mai populara)
*mai este si varianta in care magarusul trebuie sa se fereasca a fi lovit de minge;

Ratele si vanatorii = joc pentru copii, in care se joaca cel putin 4, din care doi sunt vanatori si trebuie sa loveasca ratele care stau la mijloc intre vanatori. Se arunca cu mingea de la un vanator la altul, incercad sa atinga ratele. Rata lovita iese, se continua jocul pana ies toate rate. Pentru variatie se poate stabili ca la ultima rata dupa prima atingere aceasta sa-si spuna varsata in ani si sa fie atinsa inca de atatea ori cat are varsta. Dupa excluderea si ultimei rate se schimba echipele.

Prinselea sau leapsa = joc pentru copii, in care un jucator trebuie sa prinda pe oricare din participanti prin atingere, iar cel atins devine la randul lui prinzator.
Sunt diverse variante care aduc mai multa distractie si voie buna:
Prinselea pe ghemuite în care jucătorul urmărit poate scăpa de adversar prin ghemuire, atingând solul cu ambele mâini
Prinselea cu piua în care jucătorul urmărit poate scăpa de adversar daca zice piua, acesta intra in joc daca ul alt jucator il atinge si striga "VIATA"
Prinselea pe taiate în care jucătorul urmărit poate fi scapat daca un alt participant taie fata prinzatorului, caz in care prinzatorul trebuie sa il urmareasca pe cel care a taiat calea, poate prinde si alti jucatori, dar nu pe cel care l-a urmarit anterior (este singurul scutit, un fel de piua)
Prinselea pe cocotate în care jucătorul urmărit poate scăpa de prinzator daca se urca (cocoata) pe ceva mai inalt (bordura, piatra, gard, buturuga, banca, etc.)
Prinselea pe incalecate în care jucătorul urmărit poate scăpa de prinzator prin încălecarea unui alt participant
Prinselea culcat  în care jucătorul urmărit poate scăpa de prinzator printr-o culcare rapidă la sol.
Prinselea statuile în care jucătorul urmărit poate scăpa de prinzator strigand "STATUIE", acesta trebuie stea nemiscat pana vine un alt participant la joc il atinge si striga "VIATA" . Pentru diversitate si distractie se poate stabili ca statuile au voie sa se miste daca nu sunt vazute de prinzator.
Prinselea cu mingea în care jucătorul urmărit trebuie atins cu mingea. Oricine este atins cu mingea, chiar si din greseala, este considerat prins si devine prinzator.

Sursa: